Somnul excesiv poate provoca hipertensiune arterială sau accident vascular cerebral

Persoanele care dorm des au șanse mai mari de a dezvolta hipertensiune arterială și de a suferi un accident vascular cerebral, a constatat un nou studiu al cercetătorilor din Tucson, Arizona, potrivit CNN.

„Acest lucru se poate datora faptului că, deși a trage un pui de somn nu este dăunător neapărat, multe persoane care trag un pui de somn pot face acest lucru din cauza somnului deficitar din timpul nopții. Somnul slab pe timp de noapte este asociat cu o sănătate mai precară, iar siestele nu sunt suficiente pentru a compensa acest lucru”, a declarat psihologul clinician Michael Grandner într-un comunicat.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Grandner conduce Clinica de medicină comportamentală a somnului de la Banner-University Medical Center din Tucson, Arizona, și nu a fost implicat în studiu.

Participanții la studiu care au ațipit în mod obișnuit în timpul zilei au avut cu 12% mai multe șanse de a dezvolta hipertensiune arterială în timp și au avut cu 24% mai multe șanse de a face un accident vascular cerebral, comparativ cu persoanele care nu au ațipit niciodată.

Somnul crește incidența hipertensiunii și accidentului vascular cerebral

În cazul în care persoana avea mai puțin de 60 de ani, dormitul în majoritatea zilelor creștea riscul de a dezvolta hipertensiune arterială cu 20% în comparație cu persoanele care nu dormeau niciodată sau rareori, potrivit studiului publicat luni în Hypertension, o revistă a Asociației Americane a Inimii. AHA a adăugat recent durata somnului ca fiind unul dintre cei opt parametri esențiali pentru o sănătate optimă a inimii și a creierului.

Rezultatele s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au exclus persoanele cu risc ridicat de hipertensiune arterială, cum ar fi cele cu diabet de tip 2, cu hipertensiune arterială existentă, cu colesterol ridicat, cu tulburări de somn și care au lucrat în ture de noapte.

„Rezultatele demonstrează că somnul crește incidența hipertensiunii și a accidentului vascular cerebral, după ce au fost ajustate sau luate în considerare multe variabile cunoscute ca fiind asociate cu riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral”, a declarat dr. Phyllis Zee, director al Centrului pentru medicina circadiană și a somnului de la Școala de medicină Feinberg a Universității Northwestern din Chicago.

„Din punct de vedere clinic, cred că acest studiu evidențiază importanța ca furnizorii de servicii medicale să întrebe în mod curent pacienții despre somnolență și somnolență excesivă în timpul zilei și să evalueze dacă există alte afecțiuni care contribuie la aceasta, pentru a modifica potențial riscul de boli cardiovasculare”, a spus Zee, care nu a fost implicată în acest studiu.

Studiul a folosit date de la 360.000 de participanți

Studiul a folosit date de la 360.000 de participanți care au oferit informații despre obiceiurile lor de somn la UK Biobank, o mare bază de date biomedicale și o resursă de cercetare care a urmărit locuitorii din Marea Britanie din 2006 până în 2010. Persoanele care au participat la studiul britanic au furnizat în mod regulat probe de sânge, urină și salivă și au răspuns la întrebări privind somnul de patru ori pe parcursul celor patru ani de studiu. Cu toate acestea, studiul a colectat doar frecvența siestei, nu și durata, și s-a bazat pe auto-raportări ale somnului, o limitare datorată memoriei imperfecte.

„Ei nu au definit ce ar trebui să fie un somn. Dacă vei dormi timp de o oră, două ore, de exemplu, asta nu este chiar un somn”, a declarat specialistul în somn dr. Raj Dasgupta, profesor asociat de medicină clinică la Școala de Medicină Keck de la Universitatea din California de Sud.

„Un pui de somn revigorant și energizant de 15-20 de minute, în jurul prânzului până la ora 14.00, este 100% calea de urmat dacă nu ai dormit”, a spus Dasgupta, care nu a fost implicat în studiu. „Dacă aveți insomnie cronică, nu încurajăm somnul pentru că vă îndepărtează de dormitul de noapte”.

Somnul slab provoacă „oboseală excesivă în timpul zilei”

Cele mai multe dintre persoanele din studiu care au făcut sieste regulate fumau țigări, beau zilnic, sforăiau, aveau insomnie și au declarat că sunt persoane nocturne.

Mulți dintre acești factori ar putea avea un impact asupra calității și cantității somnului unei persoane, a spus Dasgupta. Somnul slab provoacă „oboseală excesivă în timpul zilei, ceea ce poate duce la somnul excesiv în timpul zilei”, a spus el.

„Cred că somnul este un semn de avertizare a unei tulburări de somn subiacente la anumite persoane”, a adăugat el. „Tulburările de somn sunt legate de o creștere a stresului și a hormonilor de reglare a greutății care pot duce la obezitate, hipertensiune arterială, diabet de tip 2 – toți factori de risc pentru bolile de inimă”.